More Links

Articole:pag 13

Interviu cu Shihan Hiroshi Isoyama, I

 
 

Steven Seagal si Hiroshi Isoyama

O'Sensei ar spune: "Ei bine, nu esti o capra, nu-i asa?"

Acum cateva saptamani in urma priveam interviul lui Michael Schiavello cu Steven Seagal unde acesta l-a numit pe Hiroshi Isoyama ca fiind instructorul de Aikido care l-a influentat cel mai mult.

Sensei Hiroshi Isoyama a inceput sa se antreneze la Iwama Dojo in 1949 la varsta de 12 ani ca elev direct al Fondatorului Aikido-ului, Morihei Ueshiba. De-a lungul unei cariere lungi in artele martiale, a fost Seful Tacticilor Defensive la Academia japoneza a fortelor de auto-aparare, de asemenea a instruit si in armata US in tactici de auto-aparare. Inca imi aduc aminte de vorbele sale despre cum a inceput sa predea Aikido la militari - "Nu credeau ca Aikido functioneaza - i-am facut sa creada"

Marca sa, demonstratiile Ganseki Otosi incanta intotdeauna multimea la "All Japan Aikido Demosntration".

Aceasta este prima parte a traducerii unui interviu cu sensei Hiroshi Isoyama care a aparut prima data in februarie 2009 in revista Gekkan Hided ("invataturile secrete lunare"), o bine cunoscuta revista japoneza dedicata artelor martiale.

De asemenea, a fost publicata intr-o colectie de interviuri cu elevi ai Fondatorului, publicata in Japonia, in 2009 (Profiluri ale Fondatorului).



Hiroshi Isoyama demonstreaza Ganseki Otoshi la All Japan Aikido Demonstration

Fondatorul facea ukemi pentru mine

I: Sensei, v-ati nascut si crescut in Iwama, prefectura Ibaragi, asa ca pare a fi soarta care v-a facut sa va intalniti cu O'Sensei in timp ce era in Iwama si sa deveniti elevul sau.

R: Asa este, a fost atunci cand avea, 12 ani si eram in primul an la liceu. Am devenit elev pe 1 iunie anul 24 Showa (1949). Imi amintesc foarte clar acest moment.

I: Care a fost motivatia dv. ?

R: Unele persoane pot avea scopuri nobile, dar eu am fost foarte impur. (rade) Nu am vrut sa pierd in lupta.

I: Stiati ceva despre Aikido ?

R: nimic (rade). Doar un zvon ca "acolo ar fi un maestru"

I: Am auzit ca atunci era foarte greu sa deveniti un elev la Aikido.

R: Atunci cand am inceput, s-a format o grupa de juniori. Deoarece era o epoca de haos dupa razboi, cred ca a fost o dorinta a Fondatorului de a ajuta la dezvoltarea tinerilor. Nu a durat mai mult de 3 luni ...

I: Nu a durat ?

R: Antrenamentul a fost foarte greu. Cand am inceput am fost aproximativ 10, dar au disparut toti. In cele din urma am mers sa ma antrenez la grupa de adulti.


Tanarul Hiroshi Isoyama (dreapta) cu Morihei Ueshiba O-Sensei

I: deci antrenamentul era destul de greu ?

R: A fost greu. Deoarece tatami-ul putea fi deteriorat daca se faceau antrenamente in dojo, el era indepartat si de la inceput se practica pe podeaua de lemn. Ukemi era dificil, iar tehnicile erau aplicate pana la limita, asa ca ele dureau cu adevarat.

I: Era o pregatire speciala pentru juniori ?

R: Nu. O'Sensei venea, efectua unele rugagiuni Shinto si apoi practica.

I: O'Sensei instruia personal juniorii ?

R: Binenteles, El lua mainile noastre una cate una si efectua tehnica - de asemenea facea si ukemi pentru noi.

I: Am auzit ca de obicei, antrenamentele cu Fondatorul era o demostratie de tehnica urmata apoi de "faceti-o", dar aceasta informatie este complet diferita. Este prima data cand am auzit ca el facea ukemi.

R: El spunea "Isoyama, vin-o" si imi permitea sa ii apuc mana sa sa efecturez Nikyo sau alta tehnica.

I: Cum va simteati ?

R: Ma simteam ca si cum as aplica tehnica unui copac mare. Totusi, el facea ukemi pentru mine si nu incerca sa lupte impotriva mea sau sa se strecoare afara din tehnica. In perioada cand eram la liceu am incercat sa fortez adaugarea de putere intr-o tehnica, dar nu am putut sa pun deloc putere in ea.

I: Cum a fost asta ?

R: Nu stiu. M-am simtit ca si cum am fost suprimat in timp ce puterea era trasa afara de adversar. Nu am putut sa aplica nici o putere. Chiar si acum nu pot intelege ce s-a intamplat.

I: Hmm...

R: Cand el era partenerul meu pentru Kokyu-ho, umerii sau cadeau imediat si devena la fel de imobil ca un munte. Inainte de a sti, cand ma luptam sa-mi ridic cumva mainile, ma trezeam impingand pieptul lui O'Sensei cu capul. El ma inreba "Nu esti o capra, nu-i asa ?" si instantaneu ma trantea (rade)

I: Si asta reprezinta o experienta valoroasa, nu-i asa ? (rade) Majoritatea tehnicilor erau efectuate din shikko in acea perioada ?

R: Nu, prima data noi faceam Tai-no-henko, cred ca antrenamentul din shikko este ceva ce a fost dezvoltat mai tarziu. Referitor la exercitiile de incalzire, cred ca a fost doar Funakogi-undo ("exercitiu de vaslire"). Apoi incepeam sa lucram tehnicile si la sfarsit erau exercitii de incheiere (shumatsu undo) si Kokyu-ho.

I: Cum erau denumite tehnicile la acel moment ?

R: "Kyo" nu erau utilizate, spuneam denumiri precum "Ikkajo" si "Nikajo". Cred ca denumiri precum "Ikkyo" si "Nikkyo" au fost folosite prima data atunci cand au fost utilizata in prima carte de Aikido publicata de catre Sensei Kisshomaru.

I: Cu toate acestea, programa care exista azi se utiliza si in acea periaoda ?

R: Da, dar atunci O'Sensei decidea asupra continutului in functie de ce simtea el in acel moment. Asa ca daca el spunea "Azi este suwari-waza!" atunci noi nu lucram decat suwairi-waza pana cand se desprindea pielea de pe picioare si sangeram. Era foarte greu.


Viteza coplesitoare a miscarilor Fondatorului.

I: Grupa de juniori a disparut si ati trecut la grupa de adulti, cine se antrena acolo la acel moment?

R: Printre uchi-deshi a fost cineva ca mergea sa faca pro-wrestling cu Rikidozan, probabil ca el se gandea ca ma ia usor, dar pentru mine era foarte greu si dureros. Desigur, eram un copil si puteam sa plang. Daca se inampla asa el tipa la mine "Idiotule, acesta nu este un loc unde sa plangi !", ma insfaca de centura si ma arunca pe fereastra.

I: A fost foarte greu, nu-i asa ?

R: Apoi el spunea "Daca vei dori sa incepi sa practici atunci vin-o pe usa din fata!". Astfel de lucruri s-au intamplat de multe ori, a fost frustrant.

I: Sensei Abe era pe acolo in acest timp, nu-i asa ?

R: Da, este corect. Totusi, niciodata nu am invatat direct de la Sensei Abe, noi doar ne antrenam impreuna sub indrumarea lui O'Sensei. Si ,desigur, era Sensei Morihiro Saito. Au fost multe alte persoane, dar nu multe dintre ele au continuat.

I: Dar sensei Shioda ?

R: La acel moment el nu mai era prea mult pe acolo, asa ca nu am avut niciodata sansa sa lucrez cu el.

I: Cum te simteai sa faci ukemi pentru Fondator ?

R: In tehnicile de proiectare, sau in orice altceva facea, te simteai ca si cum ai fi protejat si le puteai primi in siguranta. Nu exista nici un simtamant de frica.

I: Ce ne puteti spune despre tehnicile de control ?

R: Te simteai ca si cum o greutate era pusa pe tine si nu te puteai misca. Exista fotografii a lui O'Sensei care tine persoane cu un singur deget - acolo este un singur punct unde apasa. Se pare ca este o anumita vertebra - a facut acest lucru de atatea ori. O'Sensei zambea intotdeauna si ma fixa in acelasi punct.

I: Am auzit ca se practica sabia destul de des la Iwama.

R: Da, este adevarat. Nu se intampla intotdeauna, dar ocazional lucram. Cateodata eram uke si era ceva extrem de rapid. Incepeam stand fata in fata in postura Seigan (seigan no kamae)si chiar cand incepeam sa ridic bokuto deasupra capului, varful bokuto-ului lui O'Sensei era deja pozitionat in gatul meu.

I: Il ridicati la viteza normala?

R: Da. In momentul cand ridicam varful sabiei mele, varful de la sabia sa intra in deschiderea oferita la gat. Apoi, in momentul in care taiam, el efectua Irimie-tenkan si varful sabiei sale putea sa-mi taie gatul. Era cel mai rapid, erau momente cand el se rotea pe loc si varful sabiei putea taia in partea din spate a capului meu.

I: Am auzit ca era rapid, dar aceasta este mai rapid decat imi pot imagina.

R: El a fost rapid si exista si destula presiune. Exista demonstratii facute de catre O'Sensei unde oamenii cad peste tot - acolo mana lui O'Sensei intra de cand incepeau ei sa se msite, iar ei cadeau fara sa mai gandeasca la asta deoarece nu era timp de a face altceva. Antebratele sale erau formidabile, erau precum niste copaci

I: El a avut o cantitate uimitoare de putere.

R: Avea puteri supraomenesti. Dar nu era ca si cand el se incorda pentru a produce putere, se simtea ca si cum aceasta ar fi naturala. Cand ma simteam obraznic am incercat sa fortez de nenumarate ori, dar el nu imi acorda nici o atentie. Noi i ncercam sa facem acelasi lucru, dar cumva intotdeauna sfarseam potrivindu-ne cu puterea partenerului si puterea disparea intr-o clipa. O'Sensei niciodata nu devenea agitat. Indiferent daca incercam sa fortam ceva cu toata puterea sau nu faceam nimic, O'Sensei facea lucrurile cu aceeasi putere. Simteam ca si cum ki-ul sau curgea, dar nu era asa. In acest domeniu el era complet diferit.


Kintaro (Baiatul de Aur") purtand "haragake"
– lemn imprimat de Tsukoika Yoshitoshi

I: Ce facea Fondatorul pentru antrenamentul sau personal ?

R: Atunci cand se antrena singur, efectua taieri cu sabia. Deseori, vara se antrena la bustul gol, dar pentru a nu-si raci abodmenul purta un “haragake” (sort japonez stil muncitoresc) ca Kintaro si rotea un baston gros de fier.

I: Un baston de fier ?

R: El utiliza diverse lucruri, dar mi-a spus ca "este important sa opersti ferm de fiecare data". Este important sa lcurezi repede, dar mi s-a spus ca prima data trebuie sa conectezi "buric la buric" prin taierea in jos spre ombilicul adversarului de fiecare data.




Articol publicat pe "An interview with Aikido Shihan Hiroshi Isoyama, Part 1"

tradus si publicat aici cu permisiunea lui Sensei Christopher Li