More Links

Articole:pag 19

Interviu cu Aikido Shihan Yoshimitsu Yamada - II

 
 

Yoshimitsu Yamada a fost trimis in SUA in 1964 de catre Aikikai cu scopul de a ajuta la raspandirea si dezvoltarea Aikido-ului in America. El a fost urmat de catre sensei Mitsunari Kanai, sensei Akira Tohei si sensei Kazuo Chiba, a caror cooperare a dus la formarea Federatiei de Aikido din Statele Unite (USAF)

In introducerea din partea I a acestui interviu am vorbit putin despre intalnirea personala pe care am avut-o cu sensei Yamada, dar mai sunt si altele despre care nu am mentionat nimic.


Luand ukemi pt. Takeshi Yamashima
Gradina Botanica Ho’omaluhia – 2011

Takeshi Yamashima a fost elev a lui Seigo Yamaguchi pentru o perioada mare de timp si este faimos pentru stilul sau moale, dar totusi puternic, de Aikido El tine cursuri regulate la antrenamentele de dimineata la Hombu Dojo si preda in numeroase dojo-uri din zona Tokyo. De asemenea are si o licenta in Yagyu Shinkage-ryu Kenjutsu.

M-am antrenat cu el in Japonia pentru 3 ani, incepand cu 2000, iar dupa revenirea mea in SUA, l-am invitat sa vina in Hawaii. El ne viziteaza in fiecare an incepand cu 2004.

Primul instructor de Aikido a lui Takeshi Yamashima a fost ... Yoshimitsu Yamada. Ca tanar uchi-deshi de la Hombu Dojo, Sensei Yamada a fost trimis pentru a supraveghea instruirea la dojo-ul universitar la care sensei Yamashima a inceput sa practice Aikido!



Yoshimitsu Yamada - la Aikikai Hombu Dojo
atunci avea in jur de 20 de ani

I: Se pare ca ati fost capabil sa faceti Aikido chiar de la inceput.

R: Ei bine, cu siguranta nu imi aduc aminte sa fi avut perioade dificile. Am fost bun sportiv cand am fost student, dar prima noapte nu am putut dormi deoarece incheiturile ma dureau foarte tare.

I: Deci, fixarile se aplicau cu putere ?

R: Acum, "moda" este de a arunca oamenii usor, dar atunci marea majoritatea a fixarilor sau aruncarilor sau tehnicilor de fixare se faceau punandu-i jos si fixandu-i puternic. Atunci nu era nimeni care sa te invete usor exercitii din shiko. Atunci nu era predat ukemi, asa ca te trezeai brusc aruncat pe podeaua de lemn si cumva trebuia sa gasesti singur o modalitate de a lua ukemi intr-un mod rotund.

I: Nu era in stilul Judo, nu-i asa ?

R: Era o podea de lemn, asa ca daca bateai cu mana o aveai amortita. Dina cest motiv ne rotogoleam rotund fara sa facem nici un sunet. Cred ca predarea ukemi a inceput dupa ce am inceput sa ne antrenam pe tatami.

I: Se pare ca atunci a fost un timp in care mai degraba decat sa inveti a fost unul in care deveneai obisnuit cu antrenamentul.

R: Pur si simplu ne gandeam "Acesta este modul in care se face". Din acest motiv deveneam obisnuiti sa descoperim lucruri pe cont propriu. Chiar daca este aceeasi tehnica, daca o executi in acelasi fel atunci cand partenerul este diferit atunci nu va functiona. Adevarul este ca in tehnicile din Aikido trebuie sa lucrezi cu o mare varietate de parteneri si sa dezvoltati un corp capabil sa raspunda si sa se adapteze la cerintele momentului, o abordare bazata pe logica nu functioneaza.


Yoshimitsu Yamada la una dintre primele demonstratii din New York

"Am gasit ca New York mi se potriveste"

I: Dupa asta ati plecat la New York ?

R: S-a intamplat cand aveam 26 de ani, dupa ce am fost uchi-deshi pentru 8 ani. De la inceput am fost capabil sa vorbesc engleza. Am fost la o scoala a misionarilor care avea clase in engleza si deoarece mi-a placut jazz-ul si muzica straina am invatat engleza cu ajutorul muzicii si jucandu-ma cu copiii americani din zona Shonan. In clasele de la liceu singura materia la care am avut punctaj mai mare de 90% a fost engleza.

I: Deci asta a fost fundatia dv.

R: Da. Chiar si cand am fost uchi-deshi am fost trimis in Zama si Washington Heights pentru antrenamente special pentru straini. Ei bine... adevarul este ca inca nu m-am antrenat suficient...(rade)

I: Cum a fost atunci cand ati mers in America ?

R: Ce imi aduc aminte cel mai mult sunt zorii de zi din New York pe care i-am prins cand am ajuns in Greyhound. Nu a fost ceva emotional, am simtit "am ajuns acolo unde a fost menit sa ajung". Nu m-am simit deloc ca si cum as fi venit de undeva de departe.

I: Cum asa ?

R: Cred ca New York-ul s-a potrivit cu personalitatea mea. Cu alte cuvinte, daca nu era New York atunci cred ca lucrurile nu ar fi mers asa. A avut un fel de atractie pentru spiritul meu.

I: Dar de ce New york ?

R: In acea perioada nu era nimeni care sa predea Aikido pe Coasta de Est, si am fost abordat de oamenii din acea zona care practicau Judo.

Nota traducatorului: De fapt Aikido era bine stabilit in New York iar New York Aikikai functiona inainte ca Yoshimitsu Yamada sa ajunga. Era un grup de oameni sub indrumarea lui Yasuo Ohara si aici ai putem include pe Eddie Hagihara, Virginia Mayhew (in acea perioada era casatorita cu Eddie Hagihara), Barry Bernstein, Fred Krase, si Ralph Glanstein (mai tarziu acesta s-a mutat in Hawaii pentru a se antrena si a preda Aikido). Meyer Goo, din Hawaii, a predat si el pentru o perioada la grupul din New York in timp ce mergea acolo la scoala.


Meyer Goo din Hawaii il arunca pe Eddie Hagihara la New York Aikikai


Pe lista de promovare de pe perete se poate citi
"A doua promotie New York Aiki Kai, septembrie 1962"
Barry Bernstein si Eddie Hagihara sunt listati ca Shodan

I: Deci ati predat prima data intr-un dojo de Judo ?

R: Nu. Unii oameni au spus "Vreti sa aderati la Federatia de Judo din New York ?", dar am refuzat. Am dorit liberate chiar daca era sa fiu sarac. Pot sa spun cu incredere ca acest lucru a fost alegerea corecta.

I: Nu a fost dificil la inceput ?

R: Bine-nteles, nimeni nu a venit. (rade) Primul meu dojo a fost de aproximativ 20 de tatami si nu aveam nici macar telefon. Nu aveam bani, asa ca dojo mi-a servit si drept apartament. Mi-a luat aproximativ 2 ani pana am putut sa inchiriez un apartament separat si sa-mi aduc sotia si copii din Japonia.

I: Deci inseamna ca atunci erati casatorit ?


Yoshimitsu Yamada varuieste in dojo New York Aikikai

R: I-am lasat cu parintii mei. Am fost foarte nesabuit. (rade)


Istorii secrete - respingerea atacurilor in Dojo

I: Ati avut probleme in New York ?

R: La inceput nu am putut atrage multi oameni. Era timpul karate-ului. Aici au fost turnee de karate si unde mi se permitea sa fac demonstratii, a fost o buna publicitate. Cei care plecau de la karate veneau la mine. (rade) Atunci faceam cam doua demonstratii pe saptamana iar acum urasc sa vad chiar si prima litera a cuvantului "demonstratie". (rade) De asemenea, era timpul miscarii hippy si au aparut o multime de oameni lenesi care au auzit ca "in aikido nu trebuie sa faci nimic, ii rastorni cu ki-ul". Ei nu au practicat deloc, a fost foarte dificil. (rade)

I: (rade) Asa a fost in timpul miscarii hippy, nu-i asa ?

R: Cand lucrau Kokyu-dosa, ei aveau bratele prinse de partenerul lor si pur si simplu stateau. Cand i-am intrebat "Ce faci ?" ei raspundeau "Nu ma deranjati, imi extind Ki-ul". Am renuntat. (rade) Dar nu m-am gandit niciodata "Este prea greu, vreau sa renunt".

I: Deci s-a potrivit cu personalitatea dv.

R: Atunci cand Koichi Tohei, care mai tarziu a parasit Aikikai, a venit pentru 3 luni am renuntat ! El a predat la o multime de ore pentru mine si inscrierile au crescut, dar am trait in hoteluri si am baut in locuri scumpe in fiecare noapte. Eu pur si simplu nu am putut tine pasul. Chiar si acum imi amintesc cum am adunat bani pentru toate. A fost cu adevarat greu. (rade)

I: (rade) A existat vreo "provocare in Dojo" ?

R: Nu, nici una. la un moment dat a venit un tip care facea judo si mi-a spus "Nu pot intelege Aikido. Lupta cu mine !"

I: Ce s-a intamplat ?

R: Am inchis dojo asa ca eram numai noi doi, si i-am spus "Te voi lasa sa faci tehnica ta favorita, care este ?" el a raspuns "Seo-nage". Am spus "Perfect!". (rade) Atunci cand a venit si a incercat sa ma arunce peste spatele lui, l-am intors cu Irimi si l-am aruncat cu usurinta. Asta e gandire rapida ! (rade)

I: Asta-i minunat !

R: Dar data urmatoare cand am facut o demonstratie de aikido, el statea in randul din fata si isi avea elevii cu el, toti in rand. M-am gandit "V-a veni din nou la mine ?". Dar chiar inainte de a incepe demonstratia, el s-a ridicat in picioare, s-a intors catre public si a spus "El este atat de real!". In mod automat am dat mana cu el, fara sa ma gandesc la asta. (rade) Cred ca modul in care raspunzi la oameni este foarte important.


Tehnicile Fondatorului au fost Munca Divina

R: Intotdeauna regret ca atunci cand a murit Fondatorul in 1969, nu am putut sa revin acasa din cauza problemelor legate de viza.

I: Nu ati putut sa reveniti temporar in tara ?

R: In acele timpuri situatia vizei era complicatat si daca mergeam acasa nu mai puteam sa revin in SUA, asa ca in final nu am putut sa merg acasa. A trebuit sa suport asta. Pana atunci aveam sentimentul, undeva in inima mea, ca "Oricand ma voi intoarce in Japonia voi putea sa invat de la Fondator", chiar si atunci cand am inteles ca aceasta nu era realizabila din cauza varstei lui.

I: Ati crezut ca el va fi intotdeauna acolo ?

R: Da, asa e. De asta a fost un soc atunci cand a murit.

I: Pot sa va intreb despre impresia voastra despre Fondatorul Aikido-ului ?

R: Cred ca la acel timp, ceea ce preda O'Sensei era puternic influentat de catre Aiki-jujutsu. Accentul era pe miscarile verticale, nu erau miscari evazive rotunde, iar fixarile erau aplicate puternic. De asemenea, Irimi era diferit de miscarile moi din ultimii sai ani. Inainte de a incepe trebuia sa te pozitionezi exact si sa intri brusc. Cred ca era foarte diferit de cel din epoca lui Doshu Kisshomaru.

I: Dar ce ne puteti spune despre Aikido-ul dv. ?

R: Ei bine, bine-nteles ca Aikido de acum este diferit de cel de cand eram tanar.Dar nu vreau sa tin Aikido sa ma pacalesc pe mine, asa ca nu-l pot schimba pentru a se potrivi cu mine. Nu ar fi gresit ? Sa-i pui pe cei tineri sa imite o persoana mai in varsta doar pentru confortul acesteia ?

I: Deci era un antrenament pentru formarea unui tanar ?

R: Precum proverbul "bate fierul cat e cald" este important sa practicati intr-un mod care este potrivit pentru varsta voastra atunci cand sunteti tineri. Oricum, odata ce imbatraniti nu veti putea face nimic, dar persoanele in varsta practica oricum.

I: Oricum, Fondatorul a avut un antrenament sever atunci cand era tanar, nu-i asa ?

R: Corect. Este o minciuna ca in Aikido nu ai nevoie de putere. Este doar un mod de a spune ca nu avem nevoie de putere in exces. Cantitatea de antrenament pe care o faceti acum cand sunteti tineri, aceste economii se vor intoarce la voi atunci cand veti imbatrani.

I: Simt cu adevarat adevarul acestor cuvinte in aceasta serie de articole.

R: Atunci cand am facut koshi-nage erau persoane care au spus "O'Sensei nu a facut niciodata asta", dar acele pesoane erau in mare parte instructori lenesi. Este pacat ca exista atat de multe deschideri pentru ca persoane asa de lenese sa fie introduse intr-un budo asa de frumos si minunat. Pana la urma Aikido este despre corp contra corp. Este imposibil sa arunci pe cineva fara sa-l atingi.

I: Ce credeti ca este important atunci cand inveti Aikido ?

R: Nu va coborati nivelul. Din acest motiv, furati cele mai bune parti ale Sempai-lor vostri, ale Kohai-lor sau Dohai. Furati, dar nu imitati. Digerati-le cat mai bine puteti, fara nici o ezitate. Oricum, este imposibil sa imitati alte persoane, deoarece sunteti persoane diferite. Cred ca de asta O'Sensei a spus "Nu este bine daca eu va invat", chiar si atunci cand el preda. In cele din urma, daca persoana este diferita atunci calitatea Aikido-ului va fi diferita. Asta este frumusetea la Aikido. In acest fel nu este nimeni care sa faca Aikido lui O'Sensei. Aikido real facea doar O'Sensei. Restul este doar executa-crede. (rade)

I: Daca gandim despre asta in acest fel, credeti ca a fost un lucru bun ca acest Aikido s-a schimbat in perioada lui Doshu Kisshomaru ?

R: Da, cred. Aikido lui Doshu Kisshomaru a fost unul pur. De asta cred ca este un bun punct de plecare pentru atingerea varfului de munte gigant numit Aikido. Dupa asta cred ca trebuie sa-ti gasesti propria ta cale. Din acest motiv trebuie sa te antrenezi intr-un mod care nu este conspirativ.

I: Da.

R: Inca o data, tehnicile lui O'Sensei au fost Munca Divina.Tehnicile faceau parte din asta, dar el a oferit un lucru asa de minunat pentru vietile multor oameni. Sunt cu adevarat recunoscator pentru asta.

I: Va multumesc pentru timpul acordat pentru a vorbi cu noi despre astfel de lucruri importante.


Gekkan Hiden Magazine, aprilie 2009
Articol publicat pe "Interview with Aikido Shihan Yoshimitsu Yamada, Part 2"

tradus si publicat aici cu permisiunea lui Sensei Christopher Li