More Links

Articole:pag 19

Mai multe despre ceea ce se afla in denumire - Omote si Ura regandite

 
 

O'Sensei nu a fost rigid in felul in care a predat, si se pare ca nici Sokaku Takeda. Pentru elevii care i-au urmat, metodele de invatare formulate excelent si pe care Kano Jigoro le-a promovat si implementat cu succes pe tot cuprinsul tarii in cadrul Judo-ului probabil i-au influentat la un anumit nivel.

(Nu neaparat in mod direct, desi Kano a impartit multi elevi comuni cu Ueshiba. Ma refer mai mult la modul in care BJJ si MMA a fortat lumea sa-si reconsidere lupta la sol. Kano a intrat in scena cu metode care ajutau elevii si profesorii sa inteleaga intr-un mod clar ce se preda si cat de bine progresau elevii. Promisunea intelegerii masurate in ani in loc de decenii de isntruire haotica trebuie sa fi avut repercursiuni imense si priza la mase)

Exista asociatii separate cu denumiri proprii la tehnici. Marea varietate de metode de practica existente pare sa indice ca invataturile lui O'Sensei erau foarte diferite pentru fiecare elev si o larga varietate de expresii tehnice erau tolerate.

Diferitele versiuni de nume se pare ca erau la fel de tolerate sau eventual au fost. De exemplu o foarte rudimentara rasucire a incheieturii este cunoscuta ca Kote Mawashi, Nikajo, si Nikyo numai in Aikido. Exista in unele forme in fiecare arta martiala pe care am vazut-o demosntrata, avand nume diferite.



O tehnica pe care am avut-o ca cerinta este denumita in 2 feluri Ikkyo si Nikkyo Omote. Nu am invatat cum sa disting care este una si care cealalta. Imaginea de mai jos este marcata ca fiind Ikkyo si este tehnica la care ma refer.



Am invatat urmataorea tehnica ca fiind Wakigatame. Cineva l-a intrebat pe Sensei daca se umeste Gokyo, si imi amintesc ca el a raspuns "Nu". Alt elev de rang inalt a lui Ueshiba pe care l-am intalnit cativa ani mai tarziu a spus "Da". Aici aveti o imagine cu Sensei Shioda facnd aceeasi tehnica si marcata ca fiind Nikyo ( pt. dojo-urile din America - dupa cunostintele mele Shioda utiliza Nikajo, si probabil ca nu a utilizat Nikajo pentru aceasta miscare. Concluzia este cat de rau comunicam in arta noastra comuna). apare in Daito Ryu, dar nu imi amintesc de unde este, sau care ii este numele.



Pe masura ce oamenii care veneau sa se antreneze cu O'Sensei aveau un trecut mare in arte martiale traditionale, multe tehnici din programa din Aikido aveau deja mai multe denumiri. Elevii puteau "cadea" inapoi in utilizarea denumirilor venite din artele martiale pazite de familie, ale artele din clanuri inchise, la fel ca si ale celor expuse la artele martiale din alte tari incluzand Okinawa, China sau Coreea. Daca O'Sensei nu dadea numele, elevul avea deja un cadru pentru etichetarea tehnicii. Puteti privi la cuvinte precum "merge", "sta" sau "tine" din dictionarul limbii - ma bucur ca am numai o mana de termeni japonezi pentru aceste subiecte !

In cele din urma denumirile au devenit "corecte" precum declaratiile de credinta fata de organismele politice mai ales in Vest. Posibil ca barierele lingvistice au jucat si ele un rol.

Pentru unartist martial japonez, denumirile pot fi foarte bine complet echivalente - majoritatea denumirilor tehnice japoneze precum Kote Mawashi sunt foarte rudimentare si descriu o miscare, fara vre-un inteles spiritual mai adanc.

Daca asa sta treaba, vina nu este cu adevarat a catalogarilor japoneze ci mai degraba a necunoscutilor caucazieni, monolingvi, ca mine care incearca sa invete "Calea Dreapta"

Articol publicat pe "Nobody's Home:
More of what is in a name - Omote and Ura reconstruction "

tradus si publicat aici cu permisiunea lui Sensei John Hillson