More Links

Articole:pag 19

Amintirile dl. Kimura referitoare la Aikido - I

 
 

Manualul tehnic "Budo" a lui Morihei Ueshiba
publicat in 1938

In 1938 a continuat razboiul Japonez in China, cresc sanctiunile economice impuse Japoniei de catre SUA si se formeaza percursoarea "Sferei de Co-Prosperitate a Maretei Asia de Est" , "Noua Ordine in Asia de Est" In acel an a trecut Legea Mobilizarii Nationale prin Dieta Japoneaza, punand economia nationala a Imperiului japonez pe picior de razboi.

1938 a fost si anul de aur al Kobukan Dojo al Fondatorului Aikido-ului, Morihei Ueshiba, cunoscut ca si "Dojo-ul iadului" din cazua antrenamentelor sale severe.

Dl. Kimura si-a inceput antrenamentul cu O'Sensei Morihei Ueshiba in 1938, in arta "Ueshiba-ryu Aiki-jutsu" la Dojo-ul Kobukan care a fost deschis in zona Shinjuku din Tokyo in 1931. Urmeaza prima parte din cele 2 parti ale traducerii in engleza a memoriilor sale despre acele timpuri, din 24 iunie 1987, memorii care au aparut initial in a 10 editie aniversara a "Aikido Kodaira", publicata pe 30 octombrie 1988.


Fondatorul Aikido, Morihei Ueshiba in 1938

Amintiri din Aikido


1. Starea mea curenta

In acest an (anul 62 Showa / 1987) am ajuns la "Koki". Numarand anii am devenit deja un om batran de 70 de ani. Acum as dori sa ma uit inapoi cu 50 de ani cand eram tanar si sa vorbesc despre amintirile mele din Aikido.

(n.t.= nota traducatorului: "Koki" reprezinta o modalitate mai veche de a spune "in varsta de 70 de ani", dintr-un poem clasic chinezesc Tufu - Toho in japoneza - "Jinsei nanaju korai mare nari" insemnand ca atingerea a 70 de ani este un eveniment rar)


2. Initierea

Am inceput aikido in martie anul 13 Showa (1938) la varsta de 19 ani. Atunci nu era numele de "aikido", se numea "Ueshiba-ryu Aiki-jutsu" iar dojo era denumit "Kobukan Dojo".

In ceea ce priveste motivul pentru care am inceput Aikido, atunci ma antrenam in Judo la clubul de judo al scolii, dar competita de judo nu era impartita in categorii de greutate ca acum - toti concurau in aceeasi categorie. Acest lucru facea ca oamenii mici ca mine sa fie dezavantajati in competitie.


Matsuhei Mori demonstreaza Kyokushin Karate
cu Kenji Kurosaki, Tadashi Nakamura si Hirofumi Okada
Titlu: "Cel mai dur om din Parlament"

Asa ca am ajuns in punctul in care ma intrebam daca era vreo metoda in care un om cu o constitutie mai mica sa nu fie dezavantajat. A trecut, dar am avut o cunostinta pe nume Matsuhei Mori, care era 5 Dan in judo de la clubul de judo al Universitatii Keio. Mai tarziu a devenit Ministru al agentiei japoneze de mediu. Aceasta persoana mi-a spus " Exista un maestru incredibil de Bujutsu in Tokyo, dl. Ueshiba. Daca 5 dintre noi care ne atrenam activ si avem 5 Dan, prindem pe cineva in acelasi moment atunci il invingem. Dar daca il prindem in acelasi timp pe dl. Ueshiba, Sensei ne arunca pe toti cu o scuturare a soldurilor. Si atunci cand utilizeaza sabia, este numarul 1 in Japonia."

(n.t.: Matsuhei Mori, 16 iulie 1913 – 24 mai 1985. Matsuhei Mori a fost un membru al Dietei Japoneze si a servit ca Minsitrul al Agentie de Mediu in Japonia. A fost elev al Fondatorului Aikido-ului Morihei Ueshiba, a practicat si Judo si Karate Kyokushin, si a fost mentorul fondatorului Karate Kyokushin Masatatsu Oyama (la sugestia lui, Choi Yong-I a luat numele japonez "Masatatsu Oyama") A servit si ca Director in Nihon Budokan)

In acea perioada eram un elev de schimb la o scoala din Tokyo trimis din Dairen (n.t.: Dalian - inchiriat de catre japonezi ca oras port de la statul marioneta Manchukuo, Manciuria ocupata de Japonia), China. Din moment ce am avut noroc sa studiez in Japonia, m-am gandit ca imi doresc cu adevarat sa studiez subindrumarea unuia dintre cei mai mari maestri si am aplicat pentru a-i deveni elev.

Atunci, nimeni nu putea deveni elev in aikido fara o scrisoare de introducere. Asa ca l-am rugat pe dl. Matsuhei Mori sa-mi scrie o scrioare de introducere, apoi am fost la Kobukan Dojo pentru a-l vizita pentru prima data pe Sensei Ueshiba si pentru a cere permisiunea de a deveni elev. Pe atunci, undeva in inconstient aveam un sentiment de neliniste. De fapt, in mintea mea mi-l imaginam pe Sensei ca pe o figura infricosatoare care ar putea zdrobi capcauni, dar Sensei-ul pe care l-am intalnit era un bunic amabil, cu parul alb in jur de 50 de ani care era chiar si mai mic ca inaltime decat mine. In orice caz, am cerut politicos permisiunea de a deveni elev, iar Sensei mi-a spus ca este ok. Chiar si acum imi amintesc caldura si pacea acelei zile de primavara, cu soarele acela care umplea dojo-ul cu lumina.

Dupa aceasta am facut un juramant scris. Mi s-a spus sa nu vorbesc cu altii despre continutul ("otome-ryu") juramantului. ( n. t.:"otomeryu": o practica in perioada Edo de a restrange membrii Ryu (scolii) de la meciuri cu persoane din afara scolii lor, de asemenea folosit pentru a desemna o scoala la care au jurat penru un domeniu particular, sau o scoala care nu permite interactiunea cu publicul larg). Dupa toate acestea mi s-a permis sa devin elev.

Atunci traiam in Toyama-so, in zona Totsuka san-chome din Takadanobaba, dar era destul de departe de dojo-ul din Wakamatsu-cho, asa ca m-am mutat intr-un loc numit Chouseikan, o pensiune din Okubo ni-chome unde traiau artisti, chiar la 300 de metri de dojo. In fiecare zi dupa ce terminam scoala mergeam sa practic judo la clubul de judo, apoi la pensiune si iar la dojo. Dupa antrenamentul de Aikido mergeam seara la pensiune sa iau cina si apoi revenam la dojo pentru mai mult Aikido, si asta era viata mea zi de zi.

Pe atunci, fratele meu, care era si el un elev de schimb in Japonia, ma certa deseori "Ai cheltuit destul de mult venind in Japonia pentru studiu, dar nu studiezi deloc - ce naiba faci ?" dar in acest caz ripostam "Daca pot invat Aiki-jutsu atunci e bine !". Ma simt stanjenit sa discut o problema personala, dar dupa ce am absolvit scoala in anul 15 Showa (1940), am fost un vanator de slujbe si daca erai capitanul al clubului lor de judo aproape toate companiile te treceau testele lor. Datorita acestui lucru am primit oferte de angajare de la companii bine plasate : Mitsui & Co., Ltd. si Southern Manchurian Railway in aceeasi zi - am strigat de bucurie!


Eimeiroku de la Dojo Ueshiba, datat 1926
apar numele Sankichi Takahashi si Eisuke Yamamoto
impreuna cu cel al Amiralului Isamu Takeshita
din "Aikido Kaiso Ueshiba Morihei-den"


3. Persoanele deshi-lor

A - Monjin-roku (inregistrarea elevilor)

Mi s-a spus ca dupa ce o persoana devine elev, trebuie sa se inregistreze in Monjin-roku. Cand am deschis acel Monjin-roku am fost uimit.



Sasaburo Takano (stanga)
cu prietenul apropiat a lui Morihei Ueshiba, Nakayama Hakudo

Primul nume era Sasaburo Takano (n.t.: Itto-ryu a lui Sasaburo Takano este considerata a fi una din parintii Kendoului japonez modern )

El era shihan de Ken-jutsu la Departamentul Politiei Metropolitane. O intamplare apare intr-un vechi serial publicat de catre Asahi Shimbun - intr-o zi acest Shihan Takano a fost incoltit de un numar mare de jucatori pe un pod de pe raul Sumida. Se spune ca i-a infruntat cu mainile goale si i-a aruncat de pe pod in rau.



General Sadao Araki, teoreticianul aripii de dreapta

Al doilea nume era Sadao Araki (n.t.: general in Armata Imperiala Japoneza in perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, fiind unul din principalii teoreticieni ai politicii de dreapta din Imperiul Japoniei. A fost Ministrul de Razboi, apoi Ministrul Educatiei, si a fost unul din membrii Consiliului de Razboi din perioada de dinainte de razboi)

El a fost general in armata si mai tarziu a devenit ministru al educatiei - din cate imi amintesc a fost membru al guvernului.



Amiralul Sankichi Takahashi in 1935
comandant sef al flotei combinate

Al treilea nume era cel a lui Sankichi Takahashi (n.t.: comandant sef al flotei combinate a Marinei Imperiale Japoneze. El a contribuit la zdrobirea grupului din comanda fortelor navale japoneze care au a cceptat limitarile impuse de care fortele navale americane, tratat agreat de Japonia dupa cel de-al 2-lea razboi mondial. A fost un sustinator entuziast al Aikido-ului si l-a invitat pe Fondator, Morihei Ueshiba, sa devina instructor la Colegiul de Stat Major Naval unde a pregatit ofiteri pentru navele imperiale japoneze timp de 10 ani. )

El a fost un amiral naval si a servit ca comandat-sef al Fortelor Combinate ale Marinei Imperiale Japoneze.



Amiralul Eisuke Yamamoto

Al patrulea nume era cel a lui Eisuke Yamamoto (n.t.: amiral si comandat-sef al Fortelor Combinate ale Marinei Imperiale Japoneze. In timpul Incidentului din 26 februarie, o tentativa de lovitura de stat organizata de un grup de tineri ofiteri ai Armatei Imperiale Japoneze care au incercat sa instaleze un guvern preponderent militar, el a facut parte dintr-o solutie esuata de compromis de a forma un nou guvern sub conducerea sa)

Si el a fost un amiral naval si a servit ca comandat-sef al Fortelor Combinate ale Marinei Imperiale Japoneze.

Astea fiind spuse, acolo erau oameni din clasa de sus, comparativ cu ei eu eram un nimic, un elev - dar asa cum am spus mai inainte mi-am pus numele avand putin jena. Nu cred ca exista alt dojo care sa restranga membrii precum acesta. Cred ca asta era o parte din povestea capricioasa al lui Sensei Ueshiba.


B – Fratii mei elevi

- dl. Ishii

In varsta de vreo 50 de ani si executiv la Maioneza Kewpie, in fiecare zi ii auzeam sunetul papucilor sai de lemn (geta) cum venea la dojo din Nakano, imbracat in kimonoul sau. Nu parea foarte puternic si cateodata ne incercam puterea bratelor dar pe atunci eram invins cu usurinta. Atunci ma certa mereu lovindu-mi umerii si spunandu-mi "Dl Kimura, pui prea multa forta in umeri, te rog relaxeaza-te" dar in cele din urma nu ma puteam relaxa.

- dl. Ito

Avea aproximativ 30 de ani si lucra la Caile Ferate japoneze la statia Shinagawa. Acea persoana spunea ca Sensei i-ar fi spus ca va imparti dojo-ul cu el si lucra cat de greu putea. (n.t.: posibil sa fie Hitoshi Ito)



Gozo Shioda luand ukemi de la Morihei Ueshiba – "Budo", 1938

- dl. Shioda

Student la Universitatea Takushoku, pe tot parcursul anului el petrecea tot timpul in dojo, si chiar lua mesele cu familia lui Sensei, intr-o camera din spate. El a fost elevul preferat a lui Sensei, si mergea cu el ca O-tomo (insotitor). Era singurul care putea ramane confortabil indiferent cum il arunca Sensei. Priza sa era incredibil de puternica, era numit "Pumnul Takudai" (n.t.: "Takudai" era prescurtatea la Universitatea Takushoku). Nu puteai sa te misti atunci cand dl Shioda te prindea.

Acum el a deschis un dojo in orasul Koganei si protejeaza invataturile lui Sensei Ueshiba, raspandid si promovand Aikido.



Kisshomaru Ueshiba cu tatal sau, Morihei Ueshiba

- dl. Kisshomaru

Fiul lui Sensei Ueshiba, atunci era in al treilea an la liceu. Imi amintesc lucrand cu el Kokyu Undo.

M-am antrenat cu cei patru oameni de mai sus incepand cu martie anul 13 Showa (1938) pana in februarie anul 15 Showa (1940)



Luptatorul de Sumo Saburo Wakuta – Tenryu

In afara lor mai era dl. Saburo Wakuta (n.t.: este numele adevarat al luptatorului de sumo Saburo Tenryu, care a devenit elev al Fondatorului Aikido-ului dupa intalnirea cu acesta in Manciuria). Aceasta persoana a fost Director al Educatiei Fizice pt Manchukuo (n.t.: numele statului marioneta infiintat in Manciuria de dinainte de razboi) si el venea sa viziteze Dojo-ul Ueshiba pentru a stapani aikido - el a fost luptatorul de Sumo dl. Tenryu Ozeki. Era foarte mare, iar in timpul pauzelor dl. Shioda se culca langa el si isi odihnea capul pe abdomenul lui.



Articol publicat pe "Mr. Kimura’s Aikido Memories, Part 1"

tradus si publicat aici cu permisiunea lui Sensei Christopher Li