More Links

Articole:pag 4

AIKIDO - pierdem ceva?

 
 
Relevanta tehnicilor de Aikido in lumea de azi
de Stanley Pranin Aiki News # 87

In ultimul meu editorial am atins subiectul a ceea ce consider eu un antrenament slab predominant in multe dojo-uri de aikido atat in Japonia cat si in strainatate. Am aratat ca executia unor tehnici impotriva unor atacuri lente, slabe au consecinte dezastruoase asupra eficientei lor, precum si a calitatii practicii, in general. Consider ca acest subiect are o importanta extrema si am cateva ganduri suplimentare pe care doresc sa mi le exprim.

Hai sa ne reamintim un pic de originea tehnicilor in aikido si ratiunile istorice ale predecesoarelor arte. Dupa cum este cunoscut cititorilor Aiki News, aikido a mostenit tehnicile sale in primul rand din Daito-ryu aikijujutsu. Multe tehnici au fost eliminate de catre Morihei Ueshiba deoarece erau prea periculoase sau complicate, iar cele care au fost pastrate au fost simplificate. Acest proces de modificare si simplificare a fost accelerat dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, in principal datorita influentei lui Doshu Kisshomaru Ueshiba, Sensei Koichi Tohei precum si a altor elevi principali ai fondatorului. Ceea ce a ramas azi sunt cateva tehnici de referitna incluzand fixari ale incheieturilor (kansetsuwaza) si aruncari (nagewaza). Abordarea traditionala a aikido-ului predat de catre Morihiro Saito, care pastreaza sute de tehnici si un sistem elaborat de lupta cu arme, este o exceptie.

De asemenea, tehnicile din Daito-ryu, precum si programa a altor scoli de jujitsu sau arme clasice au intrat intr-un proces gradual de rafinare, proces bazat pe experienta actuala de lupta a castei militare japoneze. Intr-un context militar, tehnicile de lupta neinarmata erau concepte pentru soldatii lipsiti de arma lor sau aflati in imposibilitatea de a o utiliza. De aici au rezulta tehnicile te lupta intre persoane neinarmate, precum si tehnicile de lupta fara arme contra persoanelor inarmate.

Mai tarziu, la inceputul secolului 20, sistemele de lupta japoneze nu aveau tehnici de pumn sau picior precum cele existente in karate. Karate isi are originea in China si a prins radacini in Okinawa inainte de a fi raspandit in restul Japoniei datorita eforturilor lui Gichin Funakoshi. Jujutsu si judo au fost "exportate" in afara Japoniei inainte de cel de-al doilea razboi mondial dar nu au fost practicate pe scara larga. Dupa sfarsitul razboiului si ocuparea Japoniei de catre armata SUA, multi militari s-au inscris in scoli de judo sau karate, ducand la raspandirea acestor arte in America , iar mai tarziu in Europa. In cele din urma karate a castigat o popularitate mai mare decat judo si datorita prezentei scenelor de actiune din filme si a prezentarilor in mass media, astfel incat karate-ul precum si varul sau chinezesc , kung fu-ul, au devenit stereotipuri ale artelor martiale orientale.

Ce legatura ar avea asta cu practicantii de aikido ? De vreme ce judo si aikido au radacini comune in artele martiale traditionale japoneze, nu pare a exista o mare ingrijorare in randul practicantilor de aikido privitoare la eficacitatea tehnicilor lor inpotriva celor din judo. Tehnicile de karate, sunt totusi o alta poveste. Multi aikidoka au indoieli ca abilitatilor lor vor putea face fata unui practicant de karate bine pregatit. Cred ca o cauza a acestei ingrijorari este lipsa accentului pus pe un atac puternic in practica efectuata in aikido. Multi dintre exponentii aikido-ului, chiar la nivel de centura neagra ar fi, cred eu, coplesiti de atacurile liniare puternice ale unui karateka experimentat. Nu cred ca ar fi exagerata opinia ca, un aikidoka ar putea doar sa se apere impotriva tipurilor de atac practicate in dojo. Prin urmare putem afirma cu siguranta ca practicantii ar putea sa se apere impotriva prinderilor de mana/rever, sau din spate, a diferitelor varietati de yokomenuchi si shomenuchi doar la cele aplicate cu intensitatea cu care e obisnuit in dojo-ul unde practica.

Prin comparatie, cum ar putea un judoka sa se apere contra unor practicanti de karate ? Probabil va fi vulnerabil la o serie rapida de pumni si lovituri de picioare date de catre adversar, dar va gastiga avantaj la o lupta de aproape care sa continue la sol. Spre deosebire de omologii lor din aikido, judoka , desi practica un sport, se confrunta regulat cu adversari care incearca sa le reziste in practica, precum si in competitie. Ambele arte au in mod clar puncte slabe precum si puncte tari. Desigur, analiza prezentata se bazeaza exclusiv pe teorie. In realitate, multi practicanti de arte martiale se antrenezaza deseori in mai mult de o disciplina, astfel incat problema nu este una simpla.


Importanta Atemi

Dupa cum vad eu, problema la practicantii de aikido este lipsa familiarizarii cu atacurile. Atacurile slabe, utilizate in dojo-urile de aikido nu sunt realiste si nu pregatesc un practicant pentru viteza si puterea unui atac real. Mai mult, in Daito-ryu, precum si in aikido, in practica anilor de inceput atemi juca un rol foarte important in executia tehnicilor. Nu este surprinzator faptul ca fondatorul poate fi vazut adesea executand atemi in primele sale filme. In general, tehnicile de aikido nu vor fi functiona intr-un mod corect inpotriva unui oponent puternic cu exceptia cazului in care acesta este mai intai dezechilibrat. Una din fuctiile de baza ale atemi-ului este sa neutralizeze atacul adversarului si sa-i distruga echilibrul. Tehnica de aikido care nu include un atemi efectua intr-un mod corect este, din punctul meu de vedere, intr-o mare masura ineficienta. Banuiesc ca disparitia virtuala a atemi-ului se datoreaza faptului ca primii profesori de aikido nu au invatat atemi de la fondator sau este continuarea procesului de simplificare a tehnicilor din aikido care a dus la eliminarea lor treptata. Alt factor care contribuie la disparitia lor, cred eu, reprezinta faptul ca atemi, lovituri asupra punctelor vitale, sunt considerate de unii a fi contrare principiilor existente in aikido, deoarece sunt destinate sa produca prejudicii.

In opinia mea, aceast credinta demonstreaza o lipsa de intelegere a radacinilor aikido-ului si a evolutiei sale. Un argument puternic ar putea fi ca dezvoltarea acestei arte este cea mai umana dintre artele martiale. Totusi, natura si mecanismele tehnicilor existente in aikido contin potential de a provoca dureri mari si prejudicii. Acest lucru esential nu poate fi modificat fara o abatere dramatica de la invataturile originale ale fondatorului. Cel mai important lucur pentru noi este sa pastram legatura cu realitatea atunci cand practicam aikido. Trebuie sa pastram in minte lucruri evidente precum mecanica corpului uman si a tehnicilor din aikido. Trebuie sa gasim ceea ce functioneaza, cum si de ce functioneaza, precum si ce nu functioneaza. Trebuie sa intelegem ca orice atac pe care il putem intalnim poate fi efectuat de un adversar rezistent al carui scop va fi contracararea eforturilor nostre si sa luam in considerare ceea ce implica acest lucru in practica noastra zilnica, daca dorim sa avem un raspuns eficient la violenta. Ceea ce este unic la aikido este manipularea si executia acestor tehnici puternice de catre persoane ghidate de principii etice care interzic folosirea in exces a fortei.

Articol de Stanley Pranin publicat pe "Aikido World BLOG: AIKIDO - are we missing something?"

tradus si publicat aici cu permisiunea lui Sensei Dunken Francis